She`s my sis` , bitch!

Până acum, doar Adina a scris aici cât de mult însemn pentru ea. Acum, ei bine, e rândul meu la replică. Probabil că nu am stilul ei atât de plăcut, presărat cu epitete şi metafore care să-ţi încânte privirea. Probabil că nu o să-mi găsesc cuvintele potrivite , pentru că , ei bine, ea e o persoană specială.
De ce o iubesc eu pe ea aşa de mult? Dacă aş sta să enumăr toate dăţile când a fost la un BUZZ! distanţă sau momentele în care stătea cu mine la telefon în timp ce eu mă înecam în lacrimi, încercând să mă calmeze... dacă le-aş înşira toate aici, nu mi-ar ajunge caracterele.
E pur şi simplul genul de persoană pe care ţi-e frică să o pierzi. Nu sunt genul de persoană care să se ataşeze iremediabil de cineva. Dacă unii oameni pleaca din viaţa mea, asta e, vin alţii. Dar când mă gândesc la ziua în care dintr-un motiv sau altul, nu va mai fi cu mine, mă apucă groaza.
Pentru că ea mă înţelege. Mai bine decât o fac eu uneori. Mereu are o vorbă bună sau un cuvânt de alinare la ea. Sunt o persoană dificilă de multe ori şi sunt conştientă de asta. Dar ea mă suportă şi nu-mi reproşează nimic chiar dacă de multe ori ar avea tot dreptul să o facă şi să-mi tragă o "săpuneală" aprigă pentru că merit!
Ea are grijă de mine. Ea mă sfătuieşte mereu când am nevoie. Nu doar o dată, eu ca o fraieră ce sunt, m-am băgat în belele şi ea m-a ajutat să ies.
O iubesc şi pentru că pot vorbi ore-n şir cu ea fără să ne plictisim. Pentru că ea mă lasă să visez şi visează alături de mine. Cu ea, pot să fiu eu. Pot să mă port ca un copil inconştient şi să vorbesc aiurea pentru că ştiu că ea nu mă judecă după aparenţe. Doar ea a reuşit să vadă mai departe de ele, în timp ce persoanele din jurul meu le văd doar pe alea.
Ea mă face să râd mai ales atunci când lacrimile aşteaptă cuminţi să se revarse şi nervii mei sunt întinşi la maxim. E calmantul meu preferat, pastila mea de optimism şi doza mea zilnică de râs. Nimeni dacă ne-ar citi conversaţiile nu le-ar înţelege. Nici noi nu le înţelegem tot timpul :]]. Dar asta ne leagă.
Ea m-a ascultat tot timpul. Despre aceleaşi drame interminabile despre aceleaşi persoane şi mi-a şters de multe ori lacrimile provocate de... ştim noi cine. M-a încurajat tot timpul. Niciodată nu mi-a zis că nu are timp de mine sau că n-ar chef să mă asculte. Cum să nu te ataşezi de o astfel de persoană? E imposibil. Mai ales că e o dulce şi o adorabilă. :3
Nu m-am comportat chiar mereu cum trebuie. Poate că am greşit a naibii de mult când am pus-o pe ea pe locu' doi pentru cineva care nu merita. Şi care oricum avea să fie doar o umbră anonimă în viaţa mea.
Ce tot atât... O IUBESC! Bestfriends când vine vorba de ea nu mai e doar un termen relativ, e adevărat.

Şiiii... aviz amatorilor : If you break her heart, I'll break your face!